Sistemul imunitar este un termen folosit în medicina
pentru definirea mecanismelor de apărare ale organismelor vii față de
agenții patogeni. Acest rol de apărare este important pentru menținerea
sănătății organismului, în cadrul raporturilor sale multiple cu mediul
înconjurător, unde este supus continuu influenței factorilor externi.
Toate organismele vii dispun de un astfel de sistem de apărare, dar
sistemul imunitar este cu atât mai complex cu cât organismul considerat
este mai sus situat pe scara evoluției biologice. La vertebrate acest
sistem s-a perfecționat, devenind mai complex, acționând mai diferențiat
și mai eficace.
În mod normal, sistemul imunitar caută îndepărtarea sau distrugerea corpurilor străine nesănătose sau nefavorabile sănătății sale, pătrunse în organism (agenți patogeni), cât și distrugerea unor structuri proprii dăunătoare, alterate.
Agenții patogeni care pot pătrunde în organism, generând reacții ale sistemului imunitar, pot fi: substanțe biologice (toxine, veninuri), organisme infracelulare (virusuri), organisme monocelulare (bacterii, ciuperci microscopice, protozoare) sau organisme pluricelulare (viermi).
Structurile proprii cu modificări anormale, care sunt recunoscute și distruse de sistemul imunitar, includ celule tumorale, celule cu defecte sau moarte.
În mod normal, sistemul imunitar caută îndepărtarea sau distrugerea corpurilor străine nesănătose sau nefavorabile sănătății sale, pătrunse în organism (agenți patogeni), cât și distrugerea unor structuri proprii dăunătoare, alterate.
Agenții patogeni care pot pătrunde în organism, generând reacții ale sistemului imunitar, pot fi: substanțe biologice (toxine, veninuri), organisme infracelulare (virusuri), organisme monocelulare (bacterii, ciuperci microscopice, protozoare) sau organisme pluricelulare (viermi).
Structurile proprii cu modificări anormale, care sunt recunoscute și distruse de sistemul imunitar, includ celule tumorale, celule cu defecte sau moarte.
Comentarii
Trimiteți un comentariu