Migdalul, arborele descris in Biblie.

Migdalul,  in limba latina se numeste Prunus dulcis (MILL) D.A. WEBB., sau Amygdalus communis L (Fam. Rosaceae) si este un arbore frumos, care ajunge pana 4-5 metrii inaltime.                    

Migdalele , au fost folosite din timpuri stravechi, fiind descrise in Biblie,  atat pentru proprietatile lor nutritive de exceptie, cat si pentru calitatile lor terapeutice.

Arborele de migdal isi are originea in Persia, in Asia Centrala , in Turkestan, unde crestea in mod spontan. Este cultivat pe suprafete intinse in Europa Centrala si in America.

De la migdal se folosesc semintele , atat de la varietatea dulce, cat si de la cea amara.

Varietatea dulce este comestibila ,dar cea amara are  proprietati terapeutice recunoscute.

PRINCIPALII CONSTITUENTI DIN COMPOZITIA SEMINTELOR DE MIGDAL

Semintele proaspete contin in jur de 90% apă, iar cele uscate circa 5%.

Migdalele, conţin  proteine, 55% ulei gras bogat in acizi grasi polinesaturati, fermenti, hidrati de carbon, acizi organici, saruri de potasiu , calciu , fosfor, fier , vitamina A , vitamina Bl , B2 , niacin  şi cantitati mici de vitamina C.

Semintele de migdal contin si o enzima numita emulsina si amigdalina, sau vitamina B17, intens studiata in ultima perioada pentru efectele sale antitumorale.

UTILIZARI TERAPEUTICE 

Intern , migdalele se recomanda in ulcer gastric si in gastritele hiperacide, deoarece, uleiul gras formeaza o pelicula de protectie pe peretele stomacului, iar proteinele tamponează acidul clorhidric, neutralizand aciditatea excesiva.

In acelasi timp, migdalele reduc secretia de pepsina si stimuleaza peristaltismul intestinal.

Durerile si arsurile gastrice , cedeaza simtitor dupa consumarea semintelor de migdal.

Tot asupra aparatului digestiv au si o actiune antiseptica remarcabila, fiind astfel utilizate în colitele de fermentaţie.

De asemenea, sunt usor laxative si anticatarale.

Datorită acţiunii spasmolitice si emoliente , de calmare a tusei, ele constituie un remediu pectoral , fiind indicate chiar si in tusea convulsiva.

Ca anticatarale, au efect favorabil in laringite.

Actiunea anticatarala se manifesta si in inflamatiile aparatului genito-urinar, la care se asociaza si proprietati antilitiazice.

Prin compoziţia lor chimica foarte complexa sunt tonice si reconstituante generale, si remineralizante, putand fi consumate ca adjuvante in tuberculoza.

Deoarece au un continut redus de glucide, migdalele pot fi consumate si de diabetici.

Extern, prin actiunea emolienta şi trofica asupra tesuturilor se recomanda in eczeme, arsuri sau crapaturi ale pielii.

In cosmetica, laptele de migdale, care este o emulsie tonica, preparata din aceste seminte, constituie un preparat indicat pentru catifetarea şi hidratarea pielii. Uleiul gras obtinut prin presarea la rece a semintelor de migdal, este un ingredient important folosit pentru diluarea uleiurilor volatile in aromaterapie.

Migdalul, este o planta  importanta din compozitia suplimentului alimentar “12 plante” si care-si pune amprenta asupra efectului complex si binefacator asupra organismului, al acestui produs natural de exceptie ( www.12plante.ro ).